Dupa aderarea la UE, institutiile anticoruptie din noile state membre sunt marginalizate si lasate fara puteri, cele mai spectaculoase cazuri fiind cele ale Romaniei si Bulgariei scrie revista britanica The Economist citata de NewsIn.
"Pentru oficialii corupti din Europa Centrala si de Est, rareori viata a fost mai buna. Aderarea la UE a produs mari si tentante rezerve de bani publici, numai buni de a fi furati. Iar institutiile anticoruptie din regiune se dovedesc a fi stirbe, marginalizate sau pur si simplu infrante", potrivit The Economist.
"Cele mai mari probleme sunt in Romania si Bulgaria, cele mai noi state UE, ale caror aparenta inabilitate sau lipsa de vointa de a combate coruptia la nivel inalt a dus la atentionari publice acerbe de la Bruxelles", continua publicatia britanica.
"Inainte de aderare, guvernele erau monitorizate atent. Acum, lupta anticoruptie nu mai este o prioritate", comenteaza Drago Kos, presedintele GRECO, o organizatie anticoruptie afiliata Consiliului Europei.
"Europenizarea elitelor politice a fost considerata in mare parte ca un lucru de la sine inteles", explica Alina Mungiu-Pippidi.
Cele mai spectaculoase cazuri privind abandonarea eforturilor anticoruptie sunt in Balcani, mai ales in Romania si Bulgaria, considera The Economist. "La nici trei luni dupa ce a aderat la UE in 2007, Guvernul roman a dat-o afara pe Monica Macovei, un ministru ferm care a atacat frontal fenomenul coruptiei. Succesorul ei a incercat sa-l concedieze pe procurorul care ii cerceta pe sponsorii sai politici. Actualul ministru este un fost avocat al Gazprom. Obstacole procedurale au blocat toate cazurile de coruptie la nivel inalt. Investigarea fostilor ministri necesita acum aprobarea Parlamentului, trimitand fiecare caz inapoi la punctul de plecare. Desi Romania are cel mai prost scor din UE in indicele
