Veniturile salariaţilor angajaţi la stat sunt realizate în proporţie de 50% din bonusuri şi stimulente. Sursa: NorthFotoSursa: Hepta
1 /.
Unul dintre angajaţii în Ministerul Economiei şi Finanţelor, care lucrează în instituţie de aproape doi ani, are un salariu de 750 de lei. Cu toate acestea, venitul său lunar de la minister este de trei ori mai mare, ajungând la 2.000 de lei.
Această situaţie nu este nici pe departe singulară în sistemul public. Angajaţii la stat îşi completează salariile de pe hârtie prin alte modalităţi pe care le permite legea. Scăpate de sub control, veniturile salariaţilor la stat sunt reprezentate în medie de 50% de diferite stimulente, sporuri şi bonificaţii, susţine Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
Potrivit acestuia, „media europeană variază undeva între 18 şi maximum 20%, tocmai pentru a da stabilitate, pentru a da în mod transparent o recompensă salariaţilor care lucrează în sistemul public şi a-i face mai puţin vulnerabili în faţa corupţiei“. În România, aceste stimulente sunt acordate de conducătorii instituţiilor în mod netransparent, fără a se ţine cont de performanţa la locul de muncă, ceea ce naşte suspiciuni şi corupţie, spune Dumitru Costin. După ce timp de ani buni lucrătorii plătiţi de la bugetul de stat s-au obişnuit să primească sporuri şi bonificaţii care ascund, de fapt, venitul lor real, liderul sindical este pesimist în privinţa rezolvării acestei probleme. „Nu văd un guvern care să aibă tăria să reaşeze grila de salarizare în sectorul public“, ne-a spus sindicalistul.
O altă problemă pe piaţa forţei de muncă din România rămâne munca la negru. Potrivit unui eurobarometru publicat la finele anului trecut, 23% dintre români au primit salariul parţial sau total „în plic“, comparativ cu media europeană de 5%. Dacă în statele vechi din UE muncesc la
