Pipele au fost foarte apreciate încă din antichitate, fiind umplute la început cu frunze şi alte materiale organice arse, apoi, în scopuri medicinale sau haluginogene. Deşi tutunul a fost descoperit o dată cu Lumea Nouă, în secolul al XV-lea, obiceiul fumatului era deja cunoscut cu cel puţin 1.500 de ani în urmă.
Pipele au fost foarte apreciate încă din antichitate, fiind umplute la început cu frunze şi alte materiale organice arse, apoi, în scopuri medicinale sau haluginogene. Deşi tutunul a fost descoperit o dată cu Lumea Nouă, în secolul al XV-lea, obiceiul fumatului era deja cunoscut cu cel puţin 1.500 de ani în urmă.
Se spune că primele obiecte asemănătoare unor pipe au fost găsite în morminte egiptene datînd din jurul anului 2.000 î.Hr., deşi arheologii nu au confirmat încă vechimea obiectelor. Ce se ştie cu siguranţă este faptul că Herodot (484 î.Hr. – 425 î.Hr.) spunea despre sciţi că inhalează fumul unor plante arse, ierburi care ar fi putut fi marijuana.
Indienii americani construiau pipe numite “calumet” – păstrate pînă în zilele noastre sub denumirea de“pipa păcii” – pe care le foloseau în cadrul ritualurilor magice şi al ceremoniilor. Pipa, construită în general dintr-o argilă specifică, sub formă de tub, trecea pe la fiecare membru al tribului în cadrul întîlnirilor care aveau ca scop stabilirea păcii sau a unui acord comercial între triburi, o căsătorie sau trecerea unui adolescent în rîndul adulţilor. Arheologii au descoperit intrumente asemănătoare şi în Africa, dimensiunile acestora ajungînd pînă la aproximativ opt metri. Pe de altă parte, indienii americani aveau convingerea că, în cadrul ritualurilor magice, fumul expirat duce către cer şi gîndurile, astfel reuşind să comunice cu zeul lor, “Pasărea Tunetului” sau “ZeulPreriei”. Un alt model de pipă, tot la indienii americani, era construit din lemn, în formă de “Y”, fumu
