Teama de cutremur este una dintre cele mai persistente frici din viata omului. Numai simpla rostire a cuvantului cutremur trezeste atentia sau, dupa caz, amintiri despre seismele traite.
"Si pentru ca principala cauza a fricii este surpriza, nu-i leac mai bun sa te feresti de ea decat acela de a folosi premeditarea si de a te pregati sa intampini toate evenimentele care pot starni teama", spunea Descartes.
Frica este un fel de moarte
O legenda indoneziana povesteste cum Holera s-a dus la Mecca impreuna cu doua prietene, Moartea si Frica. Frica a intrat pe portile cetatii fara sa fie oprita de gardian, pentru ca nu acesta nu o cunostea.
Cand au ajuns Holera si Moartea, gardianul le-a intrebat cate victime vor face. Holera a raspuns 500, iar Moartea a spus ca va lua cat ii va da Holera. Gardianul le-a lasat sa treaca.
Dupa o saptamana, Holera si Moartea au ajuns din nou la poarta, vrand sa plece. Gardianul le-a intrebat iar despre numarul mortilor si a aflat ca erau peste 1.000. Suparat, le-a intrebat cum a fost posibil si de ce si-au calcat cuvantul. Atunci Moartea i-a spus: "Stii, pe ceilalti i-a omorat Frica, cea care a intrat in cetate inaintea noastra".
Sentimentele trezite de o catastrofa, traita sau anuntata, traverseaza secolele, legendele si adevarurile istoriei: pe 17 august 1999, un cutremur puternic a lovit Turcia, in Izmir si Istanbul murind 18.000 de oameni in urma prabusirii cladirilor inalte din cele doua mari orase.
Aproape 43 % dintre locuitorii zonei lovite de cutremur au spus, dupa seism, ca au avut cosmaruri si ca au suferit de anxietate si stres.
Oamenii se temeau de situatiile care le aminteau momentul cutremurului. Nu voiau sa se mai duca acasa, nu puteau sa doarma pe intuneric si cu usa inchisa si nici sa ramana singuri intr-o camera. Teama ii facea
