Habent sua fata libelli! Cărţile au soarta lor! Acest aforism al lui Terentianus Maurus se poate aplica şi cărţii lui Graham Greene, “Al zecelea om”, care a avut un destin curios. În 1944, îngrijorat de situaţia sa pecuniară fragilă, scriitorul a semnat cu Metro-Goldwin-Mayer un contract pentru o schiţă de scena­riu. Alegere - Averea sau viaţa?

Habent sua fata libelli! Cărţile au soarta lor! Acest aforism al lui Terentianus Maurus se poate aplica şi cărţii lui Graham Greene, “Al zecelea om”, care a avut un destin curios. În 1944, îngrijorat de situaţia sa pecuniară fragilă, scriitorul a semnat cu Metro-Goldwin-Mayer un contract pentru o schiţă de scena­riu. Şi-a onorat înţelegerea care l-a eliberat de neliniştile financiare şi a uitat de el, mai ales că după scriptul trimis nu s-a realizat nici un film.

Peste 19 ani, un ne­cunoscut i-a semnalat că faimoasa companie dorea să pună în vînzare manuscrisul. La început, Greene nu s-a impacientat – uitase ce anume trimisese la MGM. Credea că e vorba doar de cîteva pa­gini. Surpriza însă i-a fost imensă. El oferise spre ecranizare un roman de mici dimensiuni. L-a re­luat şi astfel “Al zecelea om” a ajuns în librării.

VICTIME. Subiectul este zguduitor. Într-o închisoare din Franţa ocupată de nazişti se află mai mulţi ostatici. O acţiune a partizanilor francezi îi determină pe hitlerişti să îi execute, drept represalii, pe cîţiva dintre prizonieri. Unu din zece trebuie să moară. Alegerea victimelor se face prin tragere la sorţi. Printre cei care trebuie să cadă secerat de gloanţe se află prosperul avocat Jean-Louis Chavel. Îngrozit de perspectiva morţii, avocatul îşi oferă averea oricui va accepta să-i ia locul, nemţilor fiindu-le in­di­ferent pe cine execută. Culmea! – un tînăr, Janvier, acceptă tîrgul, lăsîndu-le mamei şi surorii lui bu­nurile dobîndite în acest mod ciudat.

TENSIUNE. Ieşirea d