Florian Bichir: "Actualele alegeri nu au nimic spectaculos în ele. Sondajele relevă că la Bucureşti, cel mai mare oraş al ţării - şi care dă, vrem, nu vrem, tonul în ţară - se vor bate în turul doi Vasile Blaga şi Sorin Oprescu".
Hai să nu fim ipocriţi şi să recunoaştem că în spatele lui Blaga stă Traian Băsescu, iar după umărul lui Oprescu se iveşte zâmbind Ion Iliescu. De fapt, asta e şi miza: între cine au de ales bucureştenii? Între actualul preşedinte sau fostul. Restul candidaţilor, oricât de buni ar fi ei, nici nu mai contează.
Românii refuză încă să se normalizeze, să renunţe la radicalism. Dar putem altfel? La fel ca Ion lliescu, Traian Băsescu ori este adulat până la veneraţie, ori este contestat cu ură. Nicăieri nu răzbate o nuanţă de gri, totul fiind vopsit în alb sau negru.
Ion Iliescu poate avea părţile lui bune: un foarte bun om politic, un om autentic cinstit, dar bucureştenii nu l-au iubit niciodată. Dimpotrivă! Istoria e prea aproape de noi ca să nu ne doară. Piaţa Universităţii şi mineriadele care ne-au aruncat din nou pe toboganul istoriei nu pot fi uitate atât de repede. Ortacii care au terorizat Capitala, „intelectualii în mină ca să avem lumină“, nu rămân scrise doar în cărţile de istorie, pentru că sunt marcate-n noi. Eu l-am iertat de mult pe Iliescu, ba chiar m-am întreţinut cordial cu el la diverse emisiuni, dar urma de pe spinare îmi aduce aminte periodic de acei ani grei. Un coleg de-al meu are şi e o pecete iliesciană: o dâră urâtă îi brăzdează ţeasta. L-au confundat minerii cu un intelectual, deşi el era un pârlit de student la Politehnică, care se băga-n seamă, aşa ca opinia publică, cum se face pe la noi. Alţi zeci de mii, dacă nu cumva sute de mii de români care au emigrat la dracu-n praznic pentru o bucată de pâine nu-l au deloc la suflet pe Iliescu.
Nu zice nimeni că Băsescu e vre
