Senatoarea democrată a evocat episodul asasinării lui Robert Kennedy pentru a-şi argumenta rămânerea în cursa pentru nominalizare. Sursa: Reuters

Hillary Rodham Clinton, candidată la nominalizarea Partidului Democrat în alegerile prezidenţiale americane, a comis o gafă de proporţii la finele săptă mânii trecute, evocând ca argument pentru menţinerea ei în cursa electorală asasinarea lui Robert Kennedy, din iunie 1968. Ea afirmase că soţul său, Bill Clinton, „nu şi-a asigurat nominalizarea din 1992 decât după ce a câştigat alegerile primare din California, de la jumătatea lunii iunie“, şi că, pe de altă parte, „ne amintim cu toţii de asasinarea lui Bobby Kennedy, din iunie, în California“.

Puţin mai târziu, Clinton a spus că regretă dacă evocarea acestor „fapte istorice“ a deranjat pe cineva din familia Kennedy.

O paralelă greu de explicat

Deşi contracandidatul ei, Barack Obama, care este acum favoritul competiţ iei democrate, a reacţionat elegant, afirmând că înţelege „neatenţia în termenii declaraţiilor“ făcute spre finele unui proces electoral lung şi extrem de solicitant, presa americană a fost departe de a arăta îngăduinţă.

Întâi de toate, au arătat mai mulţi comentatori americani, Bill Clinton a câştigat de facto alegerile primare din 1992 încă din luna martie, când avea faţă de unicul contracandidat rămas în competiţie un avantaj de 7 la 1 în materie de delegaţi. Apoi, în cazul în care Clinton dorea să facă o paralelă legată de nominalizarea lui Robert Kennedy, nu exista niciun motiv să invoce şi asasinarea acestuia, petrecută pe 5 iunie 1968, imediat după ce obţinuse nominalizarea democraţilor în cursa pentru Casa Albă.

„În politica prezidenţială americană există tabuuri, acesta fiind unul dintre cele mai mari. A evoca spectrul asasină rii unui rival, chiar şi neintenţionat, înseamnă