Dupa analiza activitatii consilierilor municipali in perioada actualului mandat, a venit rindul consilierilor judeteni. Daca in cazul consilierilor municipali analiza a fost efectuata de Institutul de Politici Publice si a vizat doar o parte dintre municipii, pentru consilierii judeteni raportul a fost intocmit de Centrul pentru Politici Publice din Cluj si a cuprins toate cele 41 de judete. Unicul criteriu avut in vedere in realizarea acestei analize a fost depunerea rapoartelor anuale de activitate, o obligatie statuata prin Legea administratiei publice locale. Concluziile sint departe de a fi onorante pentru Consiliul Judetean Braila, intrucit in topul judetelor cu cele mai putine rapoarte de activitate publicate ocupa un loc fruntas. Concret, intr-un "Top 10 - rusinica", CJ Braila se situeaza pe locul 7, cu doar 7 consilieri, dintre care doi vicepresedinti si presedintele, care au depus doar 11 rapoarte: locul I este ocupat de Constanta fara nici un raport, urmata de Dimbovita - 2 rapoarte, Alba si Dolj cu 3 rapoarte, Iasi si Giurgiu - cite 4 fiecare, Botosani si Ialomita cite 6 rapoarte, Arad cu 9, iar pe locul VII s-a clasat Consiliul Judetean Braila, cu 11 rapoarte. Pe urmatoarele locuri s-au clasat Buzau si Vaslui cu cite 19 rapoarte, Bistrita Nasaud - 20 si Tulcea cu 21 de rapoarte depuse. La celalalt pol, cei mai constiinciosi consilieri au fost din Vilcea - 124 de rapoarte depuse, Timis - 130 si Caras-Severin cu 104 astfel de raportari.
In rindul judetelor din micro-euroregiunea de dezvoltare din care Braila face parte (Braila, Tulcea, Constanta, Galati, Vrancea si Buzau) CJ local apare tot pe ultimele locuri: Galati - 76 de rapoarte, Vrancea - 23, Tulcea - 21, Buzau - 19, Braila - 11 si Constanta - nici un raport. Analiza a scos la lumina faptul ca dintre cei 33 de consilieri judeteni plus cei doi vicepresedinti si presedintele, doar 7 au respe
