O mulţime de oameni se văicăresc cum că noaptea nu mai pot lipi geană de geană, că li s-a dus somnul pe tobogan şi că sînt obligaţi să patruleze prin dormitoare, neputînd să mai stea lungiţi din pricina arsurilor, reîntoarcerii mîncării în gură şi respiraţiei pipernicite.
O mulţime de oameni se văicăresc cum că noaptea nu mai pot lipi geană de geană, că li s-a dus somnul pe tobogan şi că sînt obligaţi să patruleze prin dormitoare, neputînd să mai stea lungiţi din pricina arsurilor, reîntoarcerii mîncării în gură şi respiraţiei pipernicite. Oamenii aceştia chiar suferă un chin care se cam repetă des, mai ales cînd mănîncă seara înfulecînd, după care, rupţi de oboseala zilei de muncă, se trîntesc în pat. Chiar ei au sesizat că acest disconfort se leagă de acea cină, cînd se bat turcii la gura lor, pentru că vin înfometaţi după multe ore de lucru, timp în care n-au îmbucat nimic, lăsînd masa numai pentru orele de seară. Cu toate astea, nu toţi înregistrează această suferinţă şi există o serie de modificări în tubul digestiv al unora, care deschid uşa acestei boli. Pentru că refluxul gastro-esofagian îşi are explicaţiile în unele modificări care apar în zona inferioară a esofagului, acolo unde există o supapă, un sfincter ce “vămuieşte” trecerea din esofag în stomac, lăsînd hrana să părăsească esofagul, pentru a intra în stomac numai în sensul acesta. Hrana este împiedicată de sfincter să se întoarcă spre esofag.
Relaxarea sau, cu alte cuvinte, “blegirea” acestui sfincter înlesneşte ca după masă conţinutul stomacului cu sucuri gastrice acide să o ia pe contrasens şi să revină în esofag, urcînd adesea pînă în cavitatea bucală. Dar nu numai pierderea puterii, a tonusului structurii musculare a acestei supape este de vină pentru reflux, ci şi o stricare a părţii superioare a stomacului, ce intră în torace, învelind cu o parte a diafragmei partea
