12 companii s-au arătat interesate de achiziţia societăţii IAR Ghimbav, dar interesul s-a redus considerabil o dată cu intenţia anunţată de premierul Călin Popescu-Tăriceanu de a scoate terenurile din patrimoniul companiei. Până acum doar două firme au cumpărat caietul de sarcini pentru participarea la licitaţie – francezii de la Eurocopter SAS şi cehii de la Aero Vodochody.
Tăriceanu anunţa în urmă cu zece zile, la Braşov, că preţul fabricii este majorat artificial cu terenurile pe care le deţine, iar pentru o privatizare rapidă ar trebui ca acestea să fie scoase din patrimoniul societăţii. Salariaţii societăţii nu sunt foarte încântaţi de această idee, deoarece, cred ei, procedura de scoatere a terenurilor din patromoniul societăţii ar întârzia privatizarea.
Călin Popescu Tăriceanu a explicat ideea enunţată prin faptul că „cei de la Eurocopter mi-au spus că nu vor să facă o afacere imobiliară, ci să cumpere capacitatea de producţie. Aşa e corect să se pună problema. Privatizarea se poate face la valoarea de piaţă. Valoarea de piaţă este dată de cifra de afaceri şi profit. Cum cele două nu sunt prea mari, se poate discuta despre valoarea activelor. Dar, dacă valoarea activelor este umflată artificial, ei nu sunt dispuşi să vină şi să cumpere”.
Premierul a mai arătat că, în momentul de faţă, Guvernul susţine IAR-ul, însă indirect, prin comenzile solicitate de Armată, pentru modernizarea şi întreţinerea aparatelor de zbor. Surse guvernamentale au afirmat, recent, că privatizarea societăţii IAR Ghimbav cu concernul franco-german Eurocopter este condiţionată de o comandă de 30 de milioane de euro constând în elicoptere pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).
Potrivit aceloraşi surse, Eurocopter ar fi interesat să plătească 11 milioane de euro, mult mai mult comparativ cu cât intenţionau să achite anul trecut, când avansaseră o ofer