După 12 ani de supremaţie în Teleorman, patru ca prefect şi opt ca preşedinte al consiliului judeţean, PSD-istul riscă să fie detronat. Teleormanul, sau „moşia baronului“ local Liviu Dragnea, este un paradox. Sursa: Sorin AntonescuSursa: Sorin Antonescu

1 /.

Deşi printre cele mai sărace zone din România, este condus de unul dintre cei mai bogaţi şefi de judeţe. După 12 ani în fruntea Teleormanului, Dragnea riscă însă să piardă poziţia dominantă. Un sondaj intern al PSD efectuat în urmă cu o săptămână arăta o diferenţă de două procente între el şi contracandidatul său, Alexandru Mocanu, PDL.

Căpitanul baronilor de judeţ

Liviu Dragnea este preşedinte al consiliului judeţean (CJ) din 2000, când a fost ales sub sigla PD. Până atunci, din 1996, deţinuse poziţia de prefect al judeţului sub guvernele CDR. Imediat după alegerile din 2000 a trecut la PSD, la invitaţia şi recomandarea lui Miron Mitrea şi Şerban „Miki“ Mihăilescu.

În 2004 a fost ales din nou preşedinte al CJ, dar îşi construise deja, în timpul guvernului Năstase, o solidă reputaţie de „baron“ local. Mai mult, prin poziţia de preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, pe care o deţine din 2000, Dragnea a ajuns un fel de căpitan al „baronilor“ locali. Este de notorietate prietenia sa cu Radu Mazăre, primarul Constanţei, împreună cu care face dese descinderi pe plajele din Brazilia. Alături de Marian Oprişan, Mazăre, Marian Vanghelie şi Eugen Nicolicea de la Mehedinţi, Dragnea a făcut parte multă vreme din falanga de „baroni“ controlată de Mitrea şi prin care acesta îşi manifesta influenţa în partid.

După 2005, Dragnea îşi realizează aspiraţia spre o funcţie în conducerea centrală a PSD. El devine nu numai vicepreşedinte PSD, dar şi unul dintre cei mai importanţi susţinători financiari ai partidului. La alegerile europarlamentare, Dra