Săptămîna aceasta, am avut inspecţie de la Comisia Europeană. O echipă de experţi a venit să evalueze stadiul reformelor în justiţie. După cum se ştie, justiţia şi agricultura sînt cele două domenii asupra cărora planează "clauza de salvgardare". Raportul despre starea justiţiei va fi realizat în iulie, aşa că pînă atunci ar fi cazul ca opinia publică din România să dezbată aprig chestiunea. Evident, nu se va întîmpla asta. Pentru că "opinia publică" din România e firavă, necoagulată, atentă la ce mai zice Traian Băsescu la televizor, obişnuită cu ideea că "ăştia" de la putere fac ce vor şi că, orice ai face, corupţia e imposibil de combătut - doar o practicăm cu toţii, că altfel "nu te descurci" în ţara asta... Aaa, diferenţa e că noi, amărîţii, dăm şpăgi mici pe la funcţionari ca să ne treacă cu vederea mici ilegalităţi, pe cînd "ăştia" fură milioane de euro. Păi, se compară?...
Se compară. Aparent, reforma în justiţie este treaba Guvernului şi a Parlamentului. Experţii de la Comisia Europeană verifică stadiul adoptării unor legi (noile Coduri de procedură penală şi civilă etc.), activitatea unor instituţii (DNA, Agenţia Naţională pentru Integritate), situaţia dosarelor de mare corupţie. Ce putem face noi, cetăţenii, dacă "ăştia" au creat o Agenţie Naţională pentru Integritate doar de formă (există, dar nu face nimic), dacă "ăştia" plimbă dosarele marilor corupţi de colo pînă colo, dar numai în instanţă, pe fond, nu ajung, dacă "ăştia" din Camera Deputaţilor au adoptat nişte modificări la Codul de procedură penală care, practic, în unele situaţii, îi pun pe procurori în situaţia de a-i ruga frumos pe infractori să se lase cercetaţi (cu scuzele de rigoare pentru deranj...)? Ce putem face dacă preşedintele Statului afirmă la televizor despre Curtea Constituţională că a devenit un fel de paravan pentru corupţie şi după o asemenea declaraţie nu se întîmplă n
