Cîndva, locuitorii Deltei Dunării glumeau că lumina li se arată prima oară lor, ca punct estic extrem al României, parafrază la cunoscuta expresie proletcultistă de inspiraţie sadoveniană "lumina vine de la Răsărit". Acum, Delta este nu numai o rezervaţie naturală cu un specific unic pe Bătrînul continent, ci, de la 1 ianuarie 2007, şi extremitatea estică a Uniunii Europene. O zonă cu foarte multe şi variate probleme, începînd de la cele de mediu şi terminînd cu relaţiile dintre state. Diferendul cu Ucraina asupra construcţiei canalului Bîstroe continuă. De curînd, Ucraina a dat semnale că s-ar putea ajunge la un compromis în această privinţă. Afirmaţia - preluată de presa românească - îi aparţine lui Wiek Schrage, secretarul general al Convenţiei Espoo (Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului transfrontalier): "Ucraina a făcut deja o declaraţie prin care guvernul acestei ţări anunţă că intenţionează să îşi reconsidere poziţia referitoare la canal. Practic, se vor opri din lucrări şi vor fi luate în considerare amendamentele şi recomandările din decizia comună ce va fi adoptată".

Să ne bucurăm? Să avem încredere? Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Dunărea şi Delta", consideră că entuziasmul, în acest caz, e hazardat. "Niciodată Ucraina nu va renunţa la acest proiect. Ei doresc foarte mult să intre în Uniunea Europeană, de unde şi declaraţiile respective, care au scopul să adoarmă vigilenţa europenilor, pentru că nu pot spune oficial că ignoră recomandările. Şi, de fapt, problema cea mare nu ar fi canalul Bîstroe, care are 8 kilometri, ci faptul că vor să facă din Chilia canal navigabil. Se fac în continuare presiuni asupra lor să renunţe şi atunci întîrzie cît mai mult să decidă oficial ceva şi, în acelaşi timp, recurg la tertipuri juridice, cum ar fi să încerce să facă abstracţie de specificul de rezervaţie al Deltei, să scoată