Demisia directorului general reprezintă un şoc puternic în viaţa oricărei companii. Cea mai populară soluţie în cultura firmelor occidentale în acest caz, aducerea unui CEO interimar, este privită cu scepticism de companiile autohtone. Potrivit specialiştilor, trei soluţii au la îndemână companiile în situaţiile de acest tip. În primul rând, promovarea unuia dintre directorii de pe poziţiile imediat inferioare ierarhic, în cazul în care organizaţia are întocmit un
Demisia directorului general reprezintă un şoc puternic în viaţa oricărei companii. Cea mai populară soluţie în cultura firmelor occidentale în acest caz, aducerea unui CEO interimar, este privită cu scepticism de companiile autohtone.
Potrivit specialiştilor, trei soluţii au la îndemână companiile în situaţiile de acest tip. În primul rând, promovarea unuia dintre directorii de pe poziţiile imediat inferioare ierarhic, în cazul în care organizaţia are întocmit un plan de succesiune. Se pare, însă, că mai puţin de 5% din companiile prezente în România deţin o asemenea schemă.
Aşa că, în cazul unei multinaţionale, cea mai la îndemână rezolvare este aducerea unui manager străin de la centru, pe o perioadă limitată, până la recrutarea unui nou CEO. În acest caz, „contractul nu este full time, întrucât respectivul angajat va lucra şi aici, şi pe postul pe care este încadrat în afară“, explică Daniela Necefor, managing partner al companiei de Executive Search TBS. Metoda a fost aplicată de BCR, după demisia preşedintelui Nicolae Dănilă, la finalul anului trecut. Imediat după părăsirea funcţiei, el a fost înlocuit de Manfred Wimmer, cel care condusese procesul de achiziţionare a băncii româneşti de către grupul Erste. Pentru puţin timp însă, întrucât, de la 1 iulie, preşedinţia BCR va fi preluată, cu contract nelimitat, de Dominic Bru