De curînd, a fost lansată ediţia 2008 a raportului "Televiziunea în Europa" - un proiect de monitorizare care anul acesta a avut în vedere nouă ţări, printre care şi România. Raportul pentru ţara noastră a fost realizat de Manuela Preoteasa, director al EurActiv România, şi mi se pare un exemplu de treabă făcută cu seriozitate şi profesionalism. Sînt analizate legislaţia în domeniu, piaţa de audiovizual, demersurile de reglementare ale CNA, acţionariatul televiziunilor, structura de conducere, finanţarea sau standardele editoriale ale serviciului public de radio şi televiziune etc.

Concluziile acestui raport reflectă starea proastă în care se află audiovizualul românesc - de la cadrul legislativ, pînă la funcţionarea propriu-zisă a posturilor de televiziune: "În pofida unor lăudabile intenţii de reformă care au urmat schimbării Guvernului social-democrat după alegerile din 2004, sectorul audiovizual din România a mers din ce în ce mai prost în anii din urmă. Audiovizualul rămîne terenul de joacă al unei coterii de moguli media ale căror interese sînt dictate mai degrabă de legăturile lor cu cercurile politice şi de afaceri, decît de dorinţa de a oferi producţii de televiziune de calitate, independente şi diverse. Sute de investitori sînt astăzi activi pe piaţa de televiziune din România. Cu toate acestea, ea rămîne dominată de patru jucători majori, în timp ce televiziunea publică eşuează constant în îndeplinirea mandatului şi misiunii sale, în aşteptarea unei reforme mereu amînate".

Din păcate, instituţiile statului sînt neputincioase în faţa provocărilor realităţilor din audiovizualul românesc: "Tendinţa de concentrare a capitalului pe piaţa audiovizualului s-a menţinut. Autoritatea de reglementare în audiovizual (CNA) şi organismul antimonopol (Consiliul Concurenţei) nu dispun de instrumentele necesare pentru a preveni concentrarea proprietăţii în