Cifrele de afaceri ale firmelor de demolări s-au triplat în ultimii doi ani, pe fondul înmulţirii proiectelor imobiliare care au ales ca amplasamente terenurile unor foste fabrici. De pe harta Bucureştiului au dispărut, în ultimii ani, zeci de clădiri, în mare parte ctitorii comuniste în ruină sau destul de aproape de această stare. „Circurile foamei“ din Lujerului, Vitan sau Rahova, fabrica de lapte Mioriţa, întreprinderile Granitul sau UMEB, toate au fost demo

Cifrele de afaceri ale firmelor de demolări s-au triplat în ultimii doi ani, pe fondul înmulţirii proiectelor imobiliare care au ales ca amplasamente terenurile unor foste fabrici.

De pe harta Bucureştiului au dispărut, în ultimii ani, zeci de clădiri, în mare parte ctitorii comuniste în ruină sau destul de aproape de această stare. „Circurile foamei“ din Lujerului, Vitan sau Rahova, fabrica de lapte Mioriţa, întreprinderile Granitul sau UMEB, toate au fost demolate pentru a face loc unor centre comerciale. Altele, ca Semănătoarea sau Suveica, au fost dărâmate pentru ca pe terenul pe care îl ocupau să se ridice blocuri de birouri sau de locuinţe.

Dar Capitala este departe de a avea monopolul demolărilor. Pe Valea Prahovei, de exemplu, au fost dărâmate, total sau parţial, fabricile de hârtie din Buşteni şi cele de postav şi sticlă din Azuga, pe amplasamentul cărora ar urma să apară centre comerciale, hoteluri sau locuinţe. La Piteşti, pe cele 20 de hectare pe care altă dată se întindea Rolast urmează să se construiască un hipermarket şi un cartier rezidenţial, iar pentru Tehnofrig din Cluj au fost obţinute deja avizele de demolare. Tot pentru a fi înlocuite cu alte tipuri de imobile sau, pur şi simplu, pentru că erau în pericol de prăbuşire, au fost transformate în moloz diverse obiective industriale din toată ţara, de la Cernavodă