Termenul de Pantheon provine din greaca veche şi înseamnă “Templul tuturor zeilor”, deci o construcţie de cult închinată tuturor zeităţilor adunate la un loc. În timpurile noastre, printr-o largă extensie, a căpătat sensul de monument în care se găsesc îngropaţi decedaţi celebri sau loc în care sînt adunaţi oameni celebri dintr-unul sau mai multe domenii.
Termenul de Pantheon provine din greaca veche şi înseamnă “Templul tuturor zeilor”, deci o construcţie de cult închinată tuturor zeităţilor adunate la un loc. În timpurile noastre, printr-o largă extensie, a căpătat sensul de monument în care se găsesc îngropaţi decedaţi celebri sau loc în care sînt adunaţi oameni celebri dintr-unul sau mai multe domenii.
Scurtă istorie
A fost construit iniţial de Agrippa, în timpul celui de al 3-lea consulat al acestuia prin anul 27 AD. Ars în marele incendiu din anul 80 AD, a fost reconstruit de împăratul Hadrian în forma iniţială în anul 127 AD (se pare de către Apolodor din Damasc), după cum atestă datele de pe cărămizile zidurilor. Prin anul 609 împăratul bizantin Focas l-a dăruit papei Bonifaciu IV, iar cu această ocazie a fost transformat în biserică creştină. Bonifaciu IVa dedicat această nouă biserică Sfintei Maria dei Martiri, denumire sub care este cunoscut şi azi. Consacrarea Pantheonului ca biserică a ferit această clădire de distrugere sau abandon sau, şi mai rău, de jafurile care s-au petrecut în majoritatea clădirilor antichităţii în Evul Mediu timpuriu. N-a scăpat de tot, pentru că în timpul papei Urban VIII (anul 1630) plafonul porticului făcut din bronz a fost topit şi transfomat în tunuri pentru Castelul Sant Angelo. De asemenea, Barberini a folosit o parte din acelaşi bronz pentru baldachinul de deasupra altarului Bisericii Sf. Petru.
Din timpul Renaşterii, Pantheonul a fost folosit pentru a adăposti rămăşiţe pămînteşti. A
