După răsfăţul din anii 1991 - 1992, când ne-au vizitat, în suită, opt companii de dans contemporan francez - prezenţa lor pe scenele noaste având repercusiuni notabile asupra dansului românesc - Institutul Francez din Bucureşti ne-a mai dat prilejul, din când în când, să venim în contact cu unii creatori reprezentativi ai acestui gen de dans, care, de mai bine de treizeci de ani, ocupă un loc deosebit de important în arta şi cultura franceză. În a doua jumătate a lunii aprilie, aceeaşi instituţie a adus, la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, alte trei companii de dans francez, care, în trei zile succesive, au dat câte două spectacole fiecare. Din păcat, am putut vedea numai două companii, în cea de a treia zi spectacolul francezilor suprapunându-se cu singura premieră din acest an a Baletului Operei Naţionale Bucureşti.

Cu acest prilej, în două zile succesive, am văzut, în sfârşit, din nou, dans, la Centul Naţional al Dansului Bucuresti, unde, în producţiile locale bate, cel mai adesea, un puternic vânt de uscăciune a mişcării cu valoare artistică. Prima producţie aparţinea Centrului Coregrafic Naţional din Caen/Basse-Normandie. Spectacolul express 2 temps, se întorcea într-adevăr în timp, la prima piesă care i-a lansat pe cei doi coregrafi, Héla Fattoumi şi Eric Lamoureux, autori şi ai acestei lucrări recente, create de ei în 2008. Cei doi creatori s-au întâlnit mai de mult şi lucrează împreună din 1990, o longevitate a unei colaborări de neîntâlnit în România. Alt lucru care îi diferenţiază de dansatorii români este şi menţionarea rădăcinilor artistice, şi anume Eric Lamoureaux îşi trage seva creativă din întâlnirea anterioară cu alţi coregrafi de dans contemporan, cei mai mulţi cunoscuţi şi nouă pentru că au dat spectacole şi la Bucureşti - Georges Appaix, Joëlle Bouvier, Régis Obadia. În fine, deosebirea esenţială este că trupa lor mixtă etnic - cum s