Rep. Se încheie în sfârşit, o campanie foarte originală.

N.A. În sfârşit, bine spus !

Rep. Ce impresie v-a lăsat competiţia electorală din acest an?

N.A. Electoratul, încet – încet, se maturizează, dar clasa politică bate pasul pe loc. Aceeaşi mentalitate, aceeaşi atitudine.

Rep. Am citit ieri un sondaj care ….

N.A. Eu am citit două! Şi erau atât de diferite încât nu pot să cred decât că erau false amândouă. De altfel sunt convins că dumneavoastră ştiţi ce rol au „sondajele” ce apar înainte de alegeri.

Rep. Ce rol au?

N.A. Să deruteze.

Rep. Cum?

N.A. Vă dau un exemplu: în urmă cu ceva timp, în cursa pentru prezidenţiale au rămas… „X” şi „Y”. Deşi puţină lume credea că are şanse, a apărut un sondaj care-l dădea favorit pe Y. De spaima lui Y, foarte multă lume, chiar dacă nu-l plăcea, a votat cu X. Fără acel sondaj nu se ştie cum ar fi stat lucrurile. Cu siguranţă, nu ar fi fost o victorie zdrobitoare al lui X.

Rep. Cred că ştiu despre cine-i vorba.

N.A. Va mai dau un exemplu despre cum poate influenţa un sondaj electoratul: să spunem că sunt patru candidati pentru o functie. Unul dintre candidaţi are un procent mai mare din intenţiile de vot, iar restul de procente se împart la ceilalti trei în mod relativ egal.

Rep. Ce mai poate face aici un sondaj?

N.A. Poate! Unul din cei trei, care în realitate este ultimul printre favoriţi, publică un sondaj care îl situează pe locul doi, în consecinţă principalul contracandidat pentru numărul unu. Din spirit de competiţie, nimeni nu doreşte să voteze pe cineva care nu are şanse să învingă. Aşa că electoratul care nu votează cu primul favorit, îşi îndreaptă atenţia spre cel care are şanse reale în lupta cu numărul unu. Şi aşa se face că ultimul din top ajunge în finală cu primul. Poate un sondaj să denatureze intenţia de vot?

Rep. Poate !

N.A. Atunci,