Două trilogii memorabile pe parcursul unui deceniu şi jumătate au definit atît filmul S.F. cît şi filmul de aventură, ambele îl au ca protagonist pe Harrison Ford şi ca scenarist pe master mind-ul George Lucas: seria Star Wars (Star Wars, 1977; The Empire Strikes Back, 1980; Return of the Jedi, 1983) şi seria Indiana Jones (Indiana Jones and the Raider of the Lost Ark, 1981; Indiana Jones and the Temple of Doom, 1984; Indiana Jones and the Last Crusade,1989). Spiritul şi dimensiunea aventurii le definesc pe amîndouă, într-un spaţiu al multiculturalismului galactic al războiului lumilor în prima serie şi cu un plonjeu în istorie pînă la izvoarele sale mitice în cazul celei de-a doua serii a cruciadelor moderne ale lui Indy Jones. Spiritul cruciat al eroului civilizator se combină cu ceea ce modernitatea l-a înzestrat pe erou: spiritul ştiinţific. Indiana Jones are o dublă personalitate, este pe de o parte profesorul de istorie şi arheologul Henry Jones îmbrăcînd oxfordian costumul regulamentar, inclusiv papionul unui autentic schollar, iar pe de altă parte, cu numele de scenă, infatigabilul aventurier, Indiana Jones, colaborînd adesea cu serviciile secrete în scopuri ilustre. George Lucas şi prin el Spielberg îl scot pe erou din paginile cărţilor, din bibliotecă cu şoarecii ei devoratori de celuloză, în spaţiul impredictibil, iniţiatic, fabulos al aventurii, aşa cum, spre exemplu, un Jules Verne reuşea magistral s-o facă. În ultimul film al seriei (deocamdată), Lucas şi Spielberg au păstrat stilul care a înscris în efigie personajul, din al cărui blazon face parte cu necesitate pălăria adusă de cîteva ori cu ironie în prim-plan. Într-una din primele secvenţe ale filmului, pălăria rostogolită pe caldarîm şi umbra "cruciatului" proiectată pe capota maşinii constituie insignele ataşate apariţiei in flesh and bones a acestuia care punctează ironic într-o replică îngrijora