Un proiect de tratat privind interzicerea bombelor cu submuniţii a fost adoptat miercuri la Dublin de reprezentanţi din peste 100 de state ale lumii, relevă BBC.
Diplomaţii reuniţi în capitala Irlandei au convenit să sprijine instituirea unei interziceri globale a producerii şi utilizării acestui tip de arme, la capătul a 10 zile de discuţii. Însă marii producători şi posesori de stocuri de muniţii cu fragmentare, printre care Statele Unite, Rusia şi China, nu au participat la reuniune şi se opun intrării în vigoare a acestui tratat. Proiectul de tratat urmează să fie supus aprobării statelor semnatare în cursul zilei de azi, adoptarea sa fiind o simplă formalitate.
Premierul britanic, Gordon Brown, a numit documentul de la Dublin „un mare pas în direcţia unei lumi mai paşnice“. Marea Britanie a anunţat anterior că va renunţa unilateral la bombele cu submuniţii, contestate pentru că micile încărcături neexplodate pot face victime nevinovate la mulţi ani după încheierea unui conflict. Bombele cu submuniţii se declanşează în aer, deasupra zonei-ţintă, împrăştiind pe o suprafaţă mare sute de „minibombe“. Multe dintre acestea nu detonează, creând un virtual câmp de mine ce pot ucide sau mutila persoanele care le găsesc mai târziu - adesea copii tentaţi să se joace cu micile obiecte.
Astel de proiectile au fost folosite în războaiele din Cambodgia, Kosovo, Afganistan şi Liban.
Americanii nu vor să renunţe
În ciuda adeziunii a 109 ţări la acest tratat, Statele Unite continuă să se opună interzicerii bombelor cu submuniţii. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Tom Casey, a declarat că renunţarea la acest tip de muniţii ar pune în pericol vieţile militarilor americani şi ale aliaţilor lor. „Statele Unite împărtăşesc îngrijorările de natură umanitară ale participanţilor la reuniunea de la Du
