Ce-i lipseste politicii din Romania? Veti raspunde, probabil, viziunea, moralitatea, proiectele pe termen lung, tinerii vigurosi. Toate sunt, din nefericire, adevarate. Exista insa inca o carenta, care le potenteaza pe cele deja mentionate si din cauza careia sansele de corectare a acestora sunt din ce in ce mai mici. Romania este intr-o criza grava de lideri.
Daca privim in jur, cati conducatori autentici vedem? Nu ma refer la presedintii cu numele, ci la personajele viguroase cu autoritate independenta de cea a functiei pe care o ocupa temporar, personalitati magnetice, consistente, care sa nu poata trece neobservate.
Sa-i luam pe rand pe liderii principalelor partide. Mircea Geoana este deja comic in efortul sau de a mima o autoritate pe care nici macar el nu mai crede ca o are. Ezitant, fara principii, mereu temator ca va veni cineva sa-i fure calul, avantandu-se in actiuni temerare numai pentru a avea de unde sa se retraga rapid si lamentabil, Geoana incaseaza acum ultimele lovituri ale mandatului sau chinuit in fruntea social democratilor. "PSD are nevoie de stejari, nu de legume", a rezumat dispretuitor Madalin Voicu situatia lui Geoana.
Emil Boc nu este decat mana lunga a lui Traian Basescu. Rolul de marioneta este insa singurul care-l prinde si in care, de altfel, presedintele PD-L se complace fara regrete majore. Cei care-l cunosc de la inceputurile carierei sale, stiu ca Emil Boc a fost intotdeauna politicianul guraliv, gata sa vorbeasca la orice ora a oricarei zile, fie ea duminica, 25 decembrie sau 1 ianuarie, despre orice subiect politic sau nepolitic. Extrem de logoreic, bun de trimis la inaintare, el nu are insa nici statura si nici vigoare de lider.
Calin Popescu Tariceanu isi da, fara indoiala, silinta si a facut mari progrese fata de momentul zero - retragerea lui Teodor Stolojan. Ramane insa ezitant, i
