Au lăsat moşteniri importante oraşului care le-a fost drag, căci l-au iubit şi preţuit. Sunt Alexandru şi Aristia Aman, boierii Obedeanu, Petrache Mircea Trişcu şi mulţi alţii. În istoria Craiovei întâlnim numeroase şi luminoase pilde de ctitorii şi danii în folosul unor aşezăminte publice, religioase şi culturale. Gesturile şi faptele exemplare din trecut sunt numeroase. La 21 decembrie 1908, în prezenţa ministrului Spiru Haret, în casele boierilor Lăceanu au fost întemeiate Biblioteca, având peste 3.000 de volume la început, şi Pinacoteca Aman, cu 66 de tablouri de valoare şi alte bunuri spirituale de preţ, împlinindu-se astfel, după cum menţionau în „Craiova, mon amour“ Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu, „legatul testamentar al generoşilor boieri-patrioţi Alexandru şi Aristia Aman“. „Fundaţia aceasta urma să se întreţină din veniturile moşiilor Corlăţele şi Poiana, peste 40.000 de lei, din chiriile mai multor prăvălii şi din venitul sumei iniţiale de 147.900 de lei. La aceste fonduri băneşti, de carte şi valori de artă, vor adăuga, considerabil, strădaniile lor mai mulţi demnitari şi intelectuali locali, ca N.P. Romanescu şi soţia sa Lucia, creatoarea primului atelier de covoare «Roiul», ale cărui venituri reveneau Fundaţiei şi săracilor oraşului, C.M. Ciocazan, Ulyse Boldescu, I.B. Georgescu, alţi primari binefăcători şi de iniţiativă, scriitori şi publicişti, Elena Farago, ca şi industriaşii Mitu Andreescu, Drugă, Mendel“, după cum completează cei doi autori în „Craiova, mon amour“.

Şcoli pentru cei săraci Unele şcoli care există şi astăzi au fost ridicate prin efort şi iniţiativă personală. Boierii Obedeanu au contribuit, pe rând, la construirea şi întreţinerea şcolii, bisericii şi spitalului care le-au purtat numele. O instituţie şcolară şi de binefacere proeminentă a fost şi Institutul „Costache Dima Popovici“, înfiinţat în 1866, în incinta