Din 1990 şi până în prezent, apetitul electoral al românului a tot scăzut. Românii îşi aleg astăzi primarii, consilierii locali, consilierii judeţeni şi preşedinţii consiliilor judeţene. Conform prevederilor legale, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de a vota numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul sau în care şi-au stabilit reşedinţa cu cel puţin trei luni înaintea datei alegerilor. Sursa: EVZSursa: Codrin Prisecaru

1 /.

Nu puteţi vota în altă localitate decât cea în care aveţi domiciliul.

PREZENŢA LA VOT - ORA 14

CINE SE SCOALĂ DE DIMINEAŢĂ, PRIMAR AJUNGE

INCIDENTE LA VOT

Fără telefoane mobile!

La intrarea în cabina de vot va trebui să predaţi toate aparatele de înregistrare audio-video, inclusiv telefoanele mobile. Dincolo de aspectele tehnice ale votului, rămân întrebările esenţiale: ce cauzează nemulţumirea faţă de calitatea actului politic, evidentă în toate sondajele de opinie? Ratele tot mai scăzute de participare la vot sunt consecinţa unui dezgust civic provocat de nişte politicieni paraleli cu realităţile româneşti, sau a creşterii nivelului de trai, care îi face mai preocupaţi de activăţi economice decât de politică? Politologul Bogdan Teodorescu crede că zilele când românii vedeau în politicieni şi în politici publice singura şansă pentru evoluţia lor socială au trecut.

„Acum, mulţi români nu mai sunt în aceeaşi măsură dependenţi de acţiunile omului politic, astfel încât îşi permit să-l ignore“, crede politologul. În rând cu Occidentul Teodorescu atrage atenţia că, dacă rata scăzută a participării la vot înseamnă un eşec al democraţiei, atunci putem vorbi despre un eşec al democraţiei în general, la care România ia „glorios“ parte: „Occidentalii s-au cam săturat de acest joc