Batalia alegerilor locale se da intre PSD si PD-L, iar liberalii isi pregatesc locul de arbitru. PD-L tinde sa castige locul ocupat acum patru ani de Alianta D.A., iar PSD se bazeaza in continuare mai ales pe bazinul electoral rural. La primarii, social-democratii conduc in clasament cu peste 400, urmati de PD-L cu 300 si PNL cu peste 200.
Regiunea de vest – Transilvania, Banatul si Bucovina – a optat pentru dreapta, in vreme ce sudul si estul – Muntenia, Moldova si Dobrogea – sunt dominate
de PSD. Votul uninominal pentru consiliile judetene nu a produs diferente fata de alegerile trecute, reproducand in cele mai multe cazuri majoritatile din aceste consilii.
Prezenta la vot la aceste alegeri, 51,8 la suta, este comparabila cu cea din 2004 – 54,2%.
Pentru prima data in istoria postdecembrista, harta electorala este dominata de doua partide care isi disputa suprematia. Cu diferente foarte mici, PSD si PD-L au obtinut fiecare in jur de 28 la suta din numarul consilierilor judeteni, ceea ce sugereaza ca votul politic a impartit tara intre cele doua forte politice. In 2004, PSD domina 21 dintre judete, in vreme ce Alianta D.A. isi adjudeca 16 plus Capitala, iar UDMR patru judete. Acum PD-L spera sa preia conducerea in 14 judete, liberalii si maghiarii cate cinci, iar PSD 17. Ecuatia de putere se schimba major o data cu aceste alegeri care pun punct suprematiei social-democratilor si aduc in prim-plan doua mari forte politice, PSD si PD-L, care vor fi arbitrate de PNL si UDMR.
Social-democratii incearca deja sa-i atraga de partea lor pe liberali, in vreme ce PD-L joaca mai departe cartea prezidentiala a aliantelor tarzii. Aritmetica arata insa ca fosta alianta PNL-PD ar putea avea o majoritate confortabila fata de PSD in arhitectura administratiei locale. Astfel, numarul primariilor castigate de PNL (213) si PD-L (300) est
