Strategia Comisiei Europene demarată anul trecut, de separare a activităţilor de producţie de cele de transport în interiorul marilor companii energetice, are o nouă componentă. Sursa: AP Photo

Comisia încearcă să scape de opoziţia ţărilor care deţin aceste companii (cea mai puternică împotrivire o au Franţa şi Germania) şi să le facă să renunţe singure la anumite activităţi. Chiar dacă implementarea unei noi politici întâmpină numeroase bariere, executivul european se foloseşte de legislaţia comunitară deja existentă pentru a declanşa investigaţii antitrust împotriva companiilor din sectorul energetic.

Ieri, grupul german RWE a acceptat să vândă reţeaua de furnizare a gazelor pe care o are, pentru a întrerupe investigaţia antitrust iniţiată de Comisie, potrivit Reuters. Reprezentanţii companiei au spus că vânzarea reţelei de 4.100 de kilometri către o terţă parte nu are legătură cu disputa politică de separare a activităţilor de producere şi de transport al energiei. Separarea acestor activităţi are rolul de a facilita creşterea concurenţei pe piaţa de energie din Europa şi implicit de scădere a preţurilor.

La sfârşitul lunii mai, CE a declanş at o investigaţie antitrust şi împotriva companiei franceze Gaz de France. Potrivit Comisiei, este posibil ca GDF să fi blocat concurenţ a în sectorul distribuţiei prin rezervarea pe termen lung a capacităţilor de transport şi printr-o serie de acorduri privind importurile.

Executivul de la Bruxelles a înregistrat deja o victorie: compania E.ON a anunţat că va vinde reţeaua electrică şi unele centrale, dar a motivat decizia pe baza raţionamentelor economice, şi nu în urma presiunilor de separare a activităţilor. Strategia CE nu este favorabilă nici Gazpromului, care are contracte de furnizare pe termen lung cu marile companii şi care crede că astfel „giganţii energetici“ nu-ş