Turiştii sunt izgoniţi din zonă din cauza craterelor de pe traseu. Sursa: Sorin Badea
Cea mai înaltă şosea circulabilă din ţară, Transfăgărăşanul, a pierdut şi anul acesta startul pentru sezonul estival. Odată cu topirea zăpezilor, şoseaua este şi mai plină de gropi, tunelurile sunt chiar mai periculoase decât anul trecut, pentru că plasele de siguranţă s-au rupt şi mai mult, iar gunoaiele de la marginea drumului s-au înmulţit.
Offroad pentru curajoşi
„Domnule, zona e superbă. Nu mai vin prea curând însă, pentru că îmi rup maşina. Asta e. Mă duc la Valea Prahovei, stau în coloana de maşini cu orele, mă înghesui alături de ceilalţi pe la terase sau prin pădure, dar măcar ştiu că maşina e în siguranţă, găsesc un loc unde să stau, am unde să mănânc. Aveam de cheltuit nişte bani. O dă-i las la Sinaia, spre exemplu“, povesteşte George Constantin, un turist originar din Bucureşti.
„În faţa mea au căzut de pe munte doi bolovani, de am crezut că m-au atins. Nu există plase de siguranţă, parapeţi, ceva care să ţină muntele pe loc, nimic. Dacă ai neşansa să te lovească o stâncă, e vai de capul tău“, spune bucureş teanul. Şi localnicii sunt afectaţi de starea drumului. Gabriel Grămadă are o pensiune, Cota 1200, înfiin- ţată în urmă cu opt ani.
„E mare păcat de cum arată drumul acesta. Eu am doar 30 de locuri. Vin turiştii prima oară, sunt încântaţi, dar a doua oară sună înainte şi întreabă dacă a fost reparată şoseaua. Sunt nevoit să le spun că se lucrează, că s-a mai reparat, ca să nu renunţe. S-au făcut măsură tori pentru studii de fezabilitate, dar nimic nu s-a finalizat“, povesteş te proprietarul pensiunii. „Doar cei pasionaţi de munte se încumetă“, conchide Gabriel Grămadă.
Peste 30 de anide pauză
Transfăgărăşanul a fost construit între 1970 şi 1974, iar de atunci nu au mai fost făcu
