- Cultural - nr. 107 / 3 Iunie, 2008 Asterisc

INTELECTUALII SI POLITICA

Li se reproseaza adesea intelectualilor "lasitatea", neimplicarea in politica, nu doar pentru a nu mai lasa locul semianalfabetilor sa ocupe locuri importante in structuri administrative, la toate nivelele. E un repros pe care intelectualii trebuie sa si-l asume, macar pe jumatate, pentru a nu adanci si mai mult becalizarea si vanghelizarea nivelului de cultura al politicianului roman, dar si pentru a se face ceva pentru tara asta cu cap, nu doar din interese de bussines pe spinarea poporului. In primele structuri ale puterii postdecembriste, intelectualii au fost impinsi in fata, de la Ana Blandiana la Andrei Plesu. Unii s-au lasat dusi de valul vremurilor si au ramas in politica, destui insa au fost aceia care au parasit corabia, o parte dintre ei scarbiti de ce le-a fost dat sa vada ochilor si sa auda urechilor. Unii au fost marginalizati subtil de nomenclaturisti versati, care au stiut sa se insinueze treptat in structurile de putere. Altii au primit responsabilitati minore, impinsi departe de borcanul cu miere, din care au inceput sa se infrupte trantori vechi si noi. Pe de alta parte, intelectualii ramasi la varf nu au dat randament, cu putine exceptii, pe masura asteptarilor, nici macar cei care s-au aflat la carma invatamantului si culturii! Nici intelectualii ajunsi in Parlament, de la Ioan Alexandru la Alexandru Paleologu, nu s-au descurcat mai bine. Discursurile "literare", oneste, de bun-simt, nu erau ascultate de urechile pline de ceara ale celor care se concentrau pe jaf la drumul mare, in epoca de glorie a privatizarilor pe doi bani. Nici tentativa de a plasa scriitori pe la ambasade sau centre culturale din strainatate nu a dat rezultatele scontate. Incet s-a putut constata ca, de fapt, politicienii romani n-au nevoie de intelectuali, ii incurca, sunt naivi,