Continuarea extinderii Aliantei Nord-Atlantice spre Est prin cooptarea altor state foste comuniste ar avea consecinte strategice de mare importanta. La Summit-ul NATO de la Bucuresti, extinderea estica a Aliantei a fost aprig disputata, a creat disensiuni considerabile intre membrii organizatiei si a deceptionat trei dintre cele cinci state solicitante. Croatia si Albania au fost invitate si vor deveni membre in 2009. Macedonia a fost amanata din cauza Greciei, care, in mod nerezonabil, a pretins ca tara trebuie sa renunte la denumirea de Macedonia deoarece coincide cu numele unei provincii din Grecia. In cele din urma, pentru aplanarea conflictelor interetnice inerente din Balcani, integrarea tuturor tarilor din regiune in NATO si UE a devenit necesara. Mult mai importanta si mai controversata a fost formularea unei rezolutii comune a organizatiei in legatura cu cererile de integrare in NATO ale Ucrainei si Georgiei, doua state desprinse din fosta Uniune Sovietica si membre in Comunitatea Statelor Independente. Amenintarea Rusiei Liderii de la Kremlin au denuntat ferm tendintele de expansiune ale Aliantei Atlantice in fostul spatiu sovietic si au amenintat Ucraina si Georgia cu “represalii drastice” in cazul in care ele insista sa adere la NATO si in care organizatia continua sa fie receptiva la solicitarile lor. Fostul presedinte rus, Vladimir Putin, declarase ca intentioneaza sa-si reorienteze rachetele cu focoase nucleare spre Ucraina daca tara adera la NATO. El a amenintat ca, daca Georgia si Ucraina insista sa se integreze in Alianta Atlantica, Rusia va incuraja secesiunea provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud si va provoca sciziunea Ucrainei prin separarea teritoriilor din est si a Peninsulei Crimeea, unde etnicii rusi sunt majoritari. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat ca Rusia va actiona “prin orice mijloace posibile” ca sa impied