Pe fundalul campaniei ,,anti-romi", puternic susţinută de presa italiană în decursul ultimelor luni, ţiganii români au fost tot mai hărţuiţi, fiind acuzaţi pentru toate nelegiuirile
Pe fundalul campaniei ,,anti-romi", puternic susţinută de presa italiană în decursul ultimelor luni, ţiganii români au fost tot mai hărţuiţi, fiind acuzaţi pentru toate nelegiuirile comise de imigranţii din Italia. Punctul de forţă al campaniei electorale a noului primar al Romei, Gianni Alemanno, a fost promisiunea că va alunga ţiganii din Roma.
Printre ţiganii români, vestea că Alemanno va candida a provocat panică. Auziseră deja de ameninţările cu expulzarea ale candidatului lui Berlusconi şi au înţeles că instalarea sa în funcţie le pune în pericol şederea în Italia. Cu două săptămâni înainte de victoria lui Alemanno, deja zeci de ţigani îşi făceau bagajele şi se întorceau acasă.
Vasile Alin (25 ani), dintr-un sat de lângă Craiova trăia într-o tabără din zona Lunghezza (periferia de est a Romei). Într-o documentare anterioară a reporterilor noştri în respectiva tabără, ne-a spus că era sigur că va câştiga Alemanno.
La câteva zile după alegeri, el şi-a luat soţia şi fetiţa şi s-a întors în ţară. I-au urmat exemplul alte 25 de persoane din aceeaşi tabără. "Aşteptăm în România câteva luni şi, când totul se linişteşte, revenim aici, poate ne găsim de lucru în regulă, căci acasă nu avem din ce trăi", ne-a spus Vasile acum câteva luni. Frica ţiganilor a fost alimentată şi de operaţiunile de evacuare forţată, puse în practică de către poliţişti, prin incendierea taberelor fără avertisment.
În consecinţă, presiunea în crestere i-a determinat pe ţigani să se întoarcă acasă cu zecile, abandonându-şi locuinţele improvizate sub cerul liber. Taberele din zona Casilina, Lunghezza sau Ponte Milvio au rămas pustii. Până în prezent numărul ţiganilor plecaţi de la Roma