Cei care nu stiu sa faca nimic intra in politica. Aici isi vor gasi implinirea, nenorocind o administratie care si asa era vai de capul ei inca de pe vremea regretatului odios. Nu fac nimic pentru oameni, dar fac statui, isi comanda tablouri, calatoresc mult si fara rost pe bani publici, au soferi, secretare, telefoane, amante, tot tacimul. Regula e sa-si faca plinul cit mai rapid, ca pot veni altii. O vreme, am fost optimist. Dar acum gasesc societatea romaneasca intr-un grad avansat de descompunere. Parca un duh rau trece peste noi. Piramida sociala a fost intoarsa cu virful in jos, peste tot sint cultivate adevarate non-valori, cei mai buni pleaca etc. Dupa aproape douazeci de ani brucanieni, putem inregistra un esec in producerea sau asimilarea unui proiect viabil de societate. Singuri, nu sintem in stare sa ne acoperim subzistentele, modelul european a fost ciopirtit si rastalmacit, traditia cea buna a fost inselata, sechelele comunisto-securiste bintuie peste tot si stapinesc "principalele mijloace de productie", nici o ideologie coerenta nu prinde contur, ca sa nu mai vorbim despre mizeria din politica noastra, despre bolile crincene care ne bintuie in proportii incredibile, despre hotie ca mod de viata s.a.m.d. Nu am putut sa-mi parasesc tara, dar acum imi pare rau ca nu am facut-o. Stiu ca si exilul are drama lui, dar e totusi o diferenta de civilizatie. Nu vrem sa fim civilizati. Raminem mitici, balcanici si entropici. Tot felul de borfasi s-au trezit bogati peste noapte, securistii s-au retras foarte ordonat in afaceri, in actualele servicii secrete sau in presa, de unde manipuleaza niste papusari cu studii de complezenta numiti politicieni. Partidele politice au devenit mijloace de extorcare a banului public si a patrimoniului public in favoarea acestor retele de interese. Nu se poate continua astfel; miroase tare de tot. Banul a devenit rege. El comanda