Pentru companii cu rezultate financiare bune şi cu volume mari de tranzacţionare pe piaţa de capital, apariţia unor noi investitori la bursă, cum sunt fondurile private de pensii, aduce, de regulă, veşti bune. Calmarea crizei financiare internaţionale şi îmbunătăţirea nivelului de risc acceptat de investitorii instituţionali se traduce şi prin achiziţii ale emitenţilor de pe pieţele în dezvoltare, cum este Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Iar primele ţinte sunt socie

Pentru companii cu rezultate financiare bune şi cu volume mari de tranzacţionare pe piaţa de capital, apariţia unor noi investitori la bursă, cum sunt fondurile private de pensii, aduce, de regulă, veşti bune.

Calmarea crizei financiare internaţionale şi îmbunătăţirea nivelului de risc acceptat de investitorii instituţionali se traduce şi prin achiziţii ale emitenţilor de pe pieţele în dezvoltare, cum este Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Iar primele ţinte sunt societăţile lichide. Astfel de acţiuni sunt dorite în portofoliu de orice investitor pentru a acoperi cel puţin o parte a riscului aferent titlurilor performante, dar cu valori reduse de tranzacţionare, cum sunt „rasdacele“. Banca Transilvania face parte din această categorie a companiilor cu o capitalizare mare, de peste 760 milioane euro, şi cu o lichiditate zilnică de ordinul milioanelor de lei.

Deşi este considerată de către investitori una dintre cele mai stabile acţiuni, cu creşteri constante şi cu rezultate financiare pozitive, acţiunea Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) nu a fost ferită de criza prin care a trecut bursa de la începutul anului. Cotaţia TLV a pierdut 22,7% până în momentul corecţiei matematice de la mijlocul lunii mai, datorată majorării de capital social, de la 0,9 lei pe acţiune până la 0,695 lei. Acesta a fost, practic, cel mai mic preţ