Horia Roman-Patapievici: "Spuneam acum două săptămâni că, în ultimul an, ceva s-a schimbat dramatic, deşi pe nesimţite, în felul în care se face la noi politica."

Din protagonist al politicii, cetăţeanul s-a transformat din ce în ce mai mult într-un spectator. Politica a devenit un spectacol mediatic, dirijat de nevoia politicienilor de a se alege şi de interesele trusturilor de presă, care deşi sunt economice în finalitate, se manifestă prin opţiuni politice atât ca expresie, cât şi ca mijloc de realizare. Devenind rating, politica a încetat să mai fie politică: ea nu se mai bazează pe convingeri politice, pentru a se exprima, şi nici pe formarea unei conştiinţe politice, pentru a funcţiona.

Televiziunile au preluat dezbaterea şi i s-au substituit. Din mijlocitori ai dezbaterii publice, moderatorii au devenit actori, apoi formatori, iar din formatori, sub influenţa intereselor patronilor şi a presiunilor politicii, s-au transformat în deformatori de opinie.

În formarea ori deformarea opiniei, moderatorul ori postul de televiziune a ajuns mai important şi decât politicianul invitat, şi decât ideile dezbătute. Aşa cum câmpul politic este împărţit pe partide, mass-media sunt cartelate pe patroni. Şi aşa cum opţiunile politice sunt grupate ideologic, mesajul trusturilor de presă este structurat în funcţie de interesele patronatului. Nu ideile politice fac agenda publică, ci interesele de emisiune ale moderatorilor cu rating. Nu mai este vorba de spirit public, ci de spirit parohial: şi nu al celor cu idei, ci al celor cu bani, poziţie, mijloace şi interese. Puterea presei a devenit profitul ei şi se împarte convenabil între cei care o fac şi cei pentru care se face. Presa, câine de pază (al democraţiei)? Da, într-un fel: dar nu împotriva duşmanilor, ci în favoarea beneficiarilor. Nu mai există nici inocenţă, nici prezumţie de bună-