"Nu mă duc la vot ca să nu regret mai tîrziu, cum s-a întîmplat de atîtea ori!" Astfel îmi explica un bucureştean, om serios, care ţine un restaurant de cartier foarte frecventat, intenţia lui de a nu merge la vot. Ca el au fost foarte mulţi, aşa cum s-a văzut. Prin urmare, cetăţenii au o experienţă atît de proastă cu politica şi cu politicienii, încît consideră că de acolo şi de la ei nu le poate veni nimic bun, ci doar dezamăgire. Nicăieri nu e impostura mai la ea acasă ca în politică.

"Nu mă duc la vot ca să nu regret mai tîrziu, cum s-a întîmplat de atîtea ori!" Astfel îmi explica un bucureştean, om serios, care ţine un restaurant de cartier foarte frecventat, intenţia lui de a nu merge la vot. Ca el au fost foarte mulţi, aşa cum s-a văzut. Prin urmare, cetăţenii au o experienţă atît de proastă cu politica şi cu politicienii, încît consideră că de acolo şi de la ei nu le poate veni nimic bun, ci doar dezamăgire. Nicăieri nu e impostura mai la ea acasă ca în politică. Un prefăcut şi mincinos fără pereche ne poate spune, în toate ocaziile, cît e el de sincer. Cei care erau adaptaţi perfect şi profitabil sub dictatură, slugarnici chiar fără să fie obligaţi la slugărnicie, declară după 18 ani că "s-au adaptat" şi pozează în eroi ai libertăţii şi luptei anticomuniste.

În uriaşa manipulare a propagandei comuniste "de la popor, pentru popor, prin popor" (evident furată de la Abraham Lincoln), era totuşi un pic mai mult simţ de răspundere şi adevăr decît în de acum ridicolul "să trăiţi bine!".

Cît timp poate supravieţui politica românească prin adaptarea la cel mai mic numitor comun, al comportamentului de şmecherie şi băşcălie? Undeva, în fiinţa noastră spirituală, aceea care ne-a ajutat în atîtea împrejurări să răzbim ca naţiune, se vor afla răspunsul şi atitudinea potrivite pentru alungarea răului ce s-a cuibărit în politică