Jocurile politice sînt deja făcute, declara Tudor Giurgiu, preşedintele onorific al TIFF-ului, în faţa unei săli pline ochi, la deschiderea ediţiei a şaptea a festivalului (30 mai – 8 iunie a.c.). Previziunea sa implicită avea să se adeverească două zile mai tîrziu, atunci cînd Emil Boc (participant şi el la gala inaugurală) a fost reales primar al Clujului, încă din primul tur de scrutin. Putem fi încrezători, aşadar, că festivalul şi Sala Republica (cel mai mare spaţiu de proiecţie de care dispune TIFF-ul) se vor bucura în continuare de sprijinul autorităţilor locale, cel puţin în următorii patru ani. Un sprijin pe care cel mai important eveniment dedicat filmului şi cel mai frecventat cinematograf din România îl merită cu prisosinţă. Un remake necesar. Pentru americani Mihai Chirilov, directorul festivalului, a ales să deschidă TIFF 7 cu un film controversat încă dinainte de a fi lansat. Cunoscu-tul cineast austriac Michael Haneke şi-a refăcut recent, în America, Jocurile stranii (traducerea românească pentru Funny Games), thrillerul cu care a şocat Cannes-ul în 1997 – un atac artistic foarte dur (mult mai rafinat decît, de pildă, Născuţi asasini de Oliver Stone) la adresa violenţei omniprezente în mass-media. Din păcate, cinefilii care cunoşteau varianta originală s-au simţit probabil frustraţi în faţa acestui remake, peste 90% din noul film fiind copiat cadru cu cadru, replică cu replică, obiect cu obiect etc., după cel vechi. Desigur, actorii sînt alţii (Naomi Watts, care s-a implicat şi în producţie, merită o menţiune specială aici, fiind practic singurul plus al remake-ului), personajele au nume americanizate şi acum vorbesc în engleză, nu în germană, dar restul e identic. Funny Games U.S. merita să existe, aşa cum sugerează şi titlul cu care a fost lansat, pentru ca publicul american, în general lipsit de interes pentru filmele străine, să aibă acces