În a 40-a zi după Paşte, Domnul Iisus Hristos S-a înălţat la cer, mergînd de-a dreapta Tatălui ceresc. Astăzi, de ziua Înălţării Domnului, la Mănăstirea Neamţ sînt proclamaţi nouă sfinţi români, eveniment la care va participa şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Tot astăzi, biserica noastră îi serbează pe Eroii Neamului.NOUĂ SFINŢI ROMÂNI PROCLAMAŢI DE ÎNĂLŢARE
În a 40-a zi după Paşte, Domnul Iisus Hristos S-a înălţat la cer, mergînd de-a dreapta Tatălui ceresc. Astăzi, de ziua Înălţării Domnului, la Mănăstirea Neamţ sînt proclamaţi nouă sfinţi români, eveniment la care va participa şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Tot astăzi, biserica noastră îi serbează pe Eroii Neamului.
Numită în popor şi Ispas, Înălţarea Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, serbată întotdeauna la 40 de zile de la Înviere, cînd Domnul s-a înălţat la cer. Cele mai vechi menţiuni despre Înălţare ca sărbătoare a Bisericii le găsim în “Constituţiile apostolice”, în scrierea “Despre sărbătoarea Paştilor” a lui Eusebiu de Cezareea şi în jurnalul de călătorie al pelerinei Egeria (secolul al IV-lea). În primele veacuri se serba împreună cu Rusaliile, în a 50-a zi după Paşte, încheindu-se astfel într-un mod solemn perioada pascală.
Separarea celor două mari sărbători Înălţarea şi Pogorîrea Duhului Sfînt s-a produs la începutul secolului al V-lea.
CU FAST. Festivităţile acestei zile erau impresionante în primele veacuri creştine. Aflăm că la Ierusalim slujba se ţinea în Biserica Naşterii din Betleem în aceeaşi zi cu Pogorîrea Sfîntului Duh, Rusaliile. Se serba mai întîi Pogorîrea Duhului în Biserica Martyrion şi pe Muntele Sion, iar pe seară se serba Înălţarea Domnului în biserica de pe Muntele Măslinilor, exact acolo de unde Hristos s-a ridicat la cer sub privirile apostolilor. Pe acest munte, împărăteasa Elena a ridicat