Nici PSD, nici PD-L, nici liberalii nu au motive să petreacă. "Alianţa PSD - PC a câştigat alegerile!", a glăsuit ieri, în direct, Mircea Geoană. Ei nu zău? Chiar aşa? De câteva

Nici PSD, nici PD-L, nici liberalii nu au motive să petreacă.

"Alianţa PSD - PC a câştigat alegerile!", a glăsuit ieri, în direct, Mircea Geoană. Ei nu zău? Chiar aşa? De câteva zile, PSD şi PD-L se află într-o competiţie a declaraţiilor pe tema "adevăratului" învingător în scrutinul de la 1 iunie. Cu voce mai scăzută, dar suficient de strident pentru a se face auzit, PNL le ţine isonul: cică liberalii ar fi, de fapt, "marii învingători".

Păi să vedem cum stau lucrurile. PD-L e o formaţiune nouă, compusă din două partide: PD şi fostul PLD al lui Theodor Stolojan. În urmă cu doar câteva luni, la primele europarlamentare din România, PD obţinea aproape 29% din voturi. PD-L, partidul frate, ajungea la aproape 8% din sufragii. Împreună făceau, teoretic, 37%! Ce s-a întâmplat mai apoi? Traian Băsescu şi-a pus în aplicare visul, marele partid PD-L, format din cele două. La doar jumătate de an distanţă, creaţia marelui strateg scoate un scor umilitor în comparaţie cu aşteptările: 28%. Electoratul a demonstrat că în politică 1+1 nu fac, obligatoriu, 2. Poate să dea, şi a dat, şi 1,5! Majoritatea mult visată e istorie, iar guvernul monocolor doar o utopie.

Nici dincolo, la PSD, situaţia nu e mai bună. 28% înseamnă cu şase procente sub alegerile din 2004. Şi asta în condiţiile în care ultimii patru ani partidul i-a petrecut în Opoziţie, deci, teoretic, trebuia să profite de erodarea celor aflaţi la guvernare. Însă ezitările lui Geoană şi baletul între Băsescu şi Tăriceanu şi-au spus, iată, cuvântul. Aflaţi pe locul trei, nici liberalii nu au motive de bucurie. Dintr‑un partid care a guvernat aproape singur în ultimii 4 ani, ajuns la putere pe valul popular din 2