Diferentele care apar intre previziunile referitoare la intentiile de vot si rezultatele efective ale alegerilor, pot fi interpretate, conform specialistilor, ca o intentie de a institutelor de sondare de a raspunde unui trend general.
Rezultatele ultimelor alegeri nu confirma tendintele inregistrate de sondajele de opinie in cazul PD-L, unde se poate observa o diferenta de 7 pana la 12 procente intre previziuni si scorul obtinut la scrutinul de duminica. Pentru PNL si PSD discrepantele sunt mai mici, incadrandu-se in marja de eroare a sondajelor.
Alexandru Radu, profesor de sisteme electorale , explica aceasta diferenta prin faptul ca "institutele de sondare au raspuns unui trend public si au ajustat sondajele in functie de acesta". Altfel spus sociologii au renuntat la fidelitatea stiintifica in favoarea optiunilor pe care ei le considerau majoritare. La acest lucru se adauga, sustine profesorul Radu, si tendinta celor intervievati de "a da gir celor care se afla la putere, iar in Romania, puterea este perceputa ca fiind la Cotroceni si nu la Palatul Victoria". Pe de alta parte, Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, considera "normal" faptul ca PD-L, cotat intre 35% si 40% in sondaje a obtinut numai 28% la alegerile locale. Aceasta scadere, se explica, in opinia politologului Cristian Parvulescu, prin forta pe care o avea PD-L in administratia locala inainte de alegeri. Astfel, Cristian Parvulescu a sugerat ca PD-L a incercat, dar nu a reusit, "sa atraga cat mai multi primari in functie" care "si-ar fi putut mobiliza clientela politica mai bine decat orice necunoscut de cea mai buna calitate". In acest sens, presedintele Pro Democratia a dat exemplul lui Radu Berceanu, candidatul PD-L pentru presedintia CJ Dolj, care ar fi pierdut alegerile "din cauza faptului ca primarii sunt din PSD".
De aceeasi pare
