Evenimentul canonizării a nouă sfinţi a fost transformat de tarabagii într-un adevărat bazar. Sursa: Dan Sofronia

Ceea ce trebuia să fie cel mai important moment spiritual al României s-a transformat într-un fiasco. Zeci de tarabagii şi-au întins produsele la intrarea în Mănăstirea Neamţ, unde s-a oficiat ieri, de Înălţare, canonizarea a nouă cuvioşi părinţi care şi-au dus viaţa la schiturile din Munţii Neamţului, începând din secolul al XVII-lea. Slujba a fost săvârşită de Patriarhul Daniel, alături de care s-a aflat IPS Teofan, noul Mitropolit al Moldovei.

Sfinţi necunoscuţi

Ritualul de canonizare a început în jurul prânzului, vocile preoţilor amplificate de staţii răsunând şi impunând pioşenie. Cei nouă sfinţi vor fi trecuţi cu sărbă tori în calendarul ortodox, de anul viitor. Este vorba despre Ioan de la Râşca şi Secu (30 august), Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (7 septembrie), Rafael şi Partenie de la Agapia Veche (21 iulie), Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie), Chiriac de la Tazlău (9 septembrie) şi Iosif de la Văratec (16 august). Ei nu sunt consideraţi martiri şi nu au avut dregătorii. Ei şi-au dedicat viaţa traiului monahal şi numai o parte au moaşte.

„Asta nu înseamnă că nu ne putem ruga la ei. În tradiţia ortodoxismului, a fost o practică în sensul că aceia care au fost exemple de viaţă spirituală să nu fie foarte cunoscuţi, deoarece, din modestie, cuvioşii cereau să nu se spună nimănui unde este îngropat trupul lor. Ne vor acoperi cu mila şi ajutorul lor, acum şi în vecii vecilor“, a declarat arhimandritul Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ.

Forfota de după

Mulţi enoriaşi au sosit la Mănăstirea Neamţ cu multe zile înainte, pentru a-şi spăla păcatele prin rugă sau pentru a ajuta la bucătărie. „Moldova e vestită pentru ctitoriile muşatine. An de an vin pri