După mai multe „ameninţări“ publice cu demersuri pentru modificarea Constituţiei, preşedintele Traian Băsescu a convocat ieri, la Palatul Cotroceni, o comisie de specialişti să facă o analiză critică asupra Legii fundamentale.
„M-ar interesa un punct de vedere cu privire la ceea ce ar trebui revizuit în Constituţie“, a explicat şeful statului „grupului de specialişti neutri“ chemaţi „să privească puţin în Constituţie“, să constate „deficienţele“ şi să propună parlamentului, „într-un timp rezonabil“, „posibilităţi de deblocare a crizelor“.
„Este clar că aceşti ultimi trei ani au arătat deficienţe consistente ale Constituţiei“, le-a dat şeful statului premisa constituţionaliştilor, asigurându-i că le-a citit „unele“ dintre „lucrările destul de critice“ pe această temă. „Aveţi perfectă dreptate“, l-a aprobat şeful comisiei, profesorul Ioan Stanomir, garantând „absenţa oricărui partizanat politic“.
Constituţia după Băsescu
„Nu discutăm despre posibilitatea să scriem o Constituţie, nu este treaba mea şi nici a unei comisii, este treaba parlamentului“, a încercat Băsescu să tempereze şi partidele, reticente la ideea de revizuire a Constituţiei. La prima întâlnire, preşedintele a cerut comisiei „un punct de vedere“ referitor la împărţirea administrativ-teritorială pe judeţe, pe care o consideră „depăşită“, sugerând-o pe cea regională.
Dincolo de acest prim exemplu oficial, Băsescu a susţinut constant, mai cu seamă după suspendare, că se impune o decizie asupra formei de guvernământ: republică prezidenţială (cu atribuirea unor puteri sporite preşedintelui) sau parlamentară şi a propus inclusiv varianta parlamentului unicameral. Un alt subiect sensibil care a dus la blocarea temporară a unor ministere a fost actuala formulă de împărţire a puterii executive între şeful statului şi guvern.
