* A venit din nou frumoasa, rodnica zi de vineri. O zi de vineri calda, mai calduroasa decit cea din saptamina trecuta, dar nu chiar atit de fierbinte ca ea, pentru simplul motiv ca poimiine nu mai sint alegeri. De-abia peste o saptamina si ceva va fi iar panarama electorala, dar atunci, la data respectiva, pe multi alegatori ii va durea exact la trisca, fiindca la acea ora vor exista chestii care provoaca omului, alegatorului, satisfactii mult mai mari decit un primar sau altul: campionatul de fotbal! * Desi nu ne pricepem la fotbal, ne-am tot uitat si la stirile despre echipa noastra nationala, plecata deja din tara (echipa careia ii si dedicam titlul acestui text!); i-am vazut la un moment dat, intr-o seara, pe jucatorii romani adunati pe un teren, la iarba verde (aaa, se cheama gazon, scuzati!), si ni s-a facut tare mila de ei dupa ce am avut senzatia ca aproape toti sint plini de vinatai, chiar dire negre pe brate si pe picioare. "Vai, bietii de ei, sarmanii, saracutii, asa de mult se antreneaza ei, atitea eforturi depun ei, asa de tare trag ei, ca iata ce urme le-au ramas!" - cam asa am gindit noi, inainte de a-i vedea pe doi dintre respectivii mai de aproape si a ne da seama ca vinataile alea erau tatuaje de fite cu dragoni, desene tribale sau ideograme. * Tot despre fotbal: miercuri seara, pe Realitatea TV, l-am prins pe Gigi (cum, care Gigi?) acasa la el, in Pipera. Conform celor scrise pe banda din josul ecranului, familia de-abia reusise, cu greu, sa-l calmeze. Nu ne-am dat seama de ce trebuia calmat Becali (mai tirziu am aflat si noi despre penalizarea Stelei si despre suspendarea lui Gigi, vreme de doi ani, de pe toate stadioanele din Romania), asa ca n-am facut decit sa ne uitam in jurul lui, sa vedem daca are sau nu conditii optime de trai. Dupa un minut am tras concluzia ca n-am prea vrea sa locuim acolo, in palat, fiindca, din cite am vazut noi, era