În spatele blocului, în perimetrul destinat gunoaielor menajere, pisicile din cartier iau prânzul, înfulecând disperate din resturile cărate din tomberoane. În zona Craiovei, hârtia încă se aruncă laolaltă cu PET-urile, iar cojile de cartofi sunt lăsate la grămadă cu farfuriile sparte sau cu un aparat defect, abandonat de proprietari. Eurocontainere în culori: pentru plastice şi PET-uri, de un fel, pentru hârtie, de alt fel sau pentru ce rămâne de la mâncare, de alt fel. Aşa ar trebui să arate, în virtutea normelor ecologice, europubelele de după blocuri: de culori diferite, ca omul să ştie măcar, chiar dacă se va conforma abia după luni bune de autoeducaţie, că are de ales. În cartiere însă, chiar şi în cele centrale, totul arată neschimbat. În locul uriaşelor containere din tablă ruginită, înlocuite cu ceva ani în urmă, sunt acum pubelele din fier zincat, în care locatarii aruncă toate rebuturile: resturi de mâncare, sticle de plastic, care se degradează în sute de ani, haine, cutii, şi nu numai. Dimineaţa, înainte ca echipele de la Salubritate să ridice gunoiul, pungi sau cutii zac pline în ţarcurile destinate resturilor menajere. „Aşa ştim noi să aruncăm gunoiul. Păi de ce să-l punem direct în tomberon? Mai bine îl aruncăm lângă. Că tot plătim serviciile, nu? Cât mai puţină responsabilitate pe capul nostru, dacă se poate“, se plânge o locatară din Valea Roşie.

Sticlele dispar peste noapte

„Noi am montat până acum vreo 200 de eurocontainere în mai toate cartierele, chiar şi în Craioviţa sau 1 Mai. Cele pentru plastic şi PET-uri au capac galben, iar cele pentru hârtie sunt albe. Pentru fiecare există câteva centre autorizate de reciclare. Până la sfârşitul anului, sperăm să montăm 400. Însă, sticlele de plastic sunt strânse întotdeauna de romi. Să nu mai spun că oamenii nu selectează deşeurile şi le aruncă pe toate în acelaşi loc“, a declarat direct