Dincolo de obiectivul imediat – castigarea pozitiilor-cheie din administratia locala –, alegerile locale reprezinta, pentru partidele politice, un fel de "preliminarii" pentru viitoarele alegeri generale. Asa se intampla in toata lumea, iar la noi exista un motiv suplimentar: cele doua scrutine se desfasoara la distanta de numai cateva luni.

Desigur, bogatia de rezultate permite fiecarui partid sa-l aleaga pe cel care il pune intr-o lumina mai favorabila: unul a castigat cele mai multe primarii, altul are cei mai multi consilieri, altul a cucerit primariile marilor orase etc. Din perspectiva fortei politice a partidelor, se considera ca distributia voturilor pentru consilierii judeteni este cea mai apropiata de modelul alegerilor generale. Acest stereotip ar trebui amendat din perspectiva probabilei utilizari a noului sistem de vot la alegerile din aceasta toamna. Alegatorul va avea de optat pentru un candidat care reprezinta un partid, chiar daca, in final, distributia mandatelor urmeaza proportia voturilor obtinute de fiecare partid. Din punctul de vedere al psihologiei deciziei de vot, acest sistem este mai apropiat de cel utilizat pe 1 iunie pentru alegerea presedintilor de consilii judetene. Din pacate, statistica rezultata din insumarea voturilor pentru presedintii de consilii judetene nu poate fi utilizata pentru estimarea raportului de forte la nivel national, pentru ca ii lipseste un segment important – municipiul Bucuresti.

In 2004, cele doua partide care aveau sa constituie Alianta D.A. totalizau, la consiliile judetene, un total de 28,8%, situandu-se cu putin in urma PSD, care obtinea 32,7%. Diferenta s-a pastrat la alegerile din toamna (31,3%, fata de 36,6%, la Camera Deputatilor), numai ca de aceasta data PSD se aliase cu micutul, dar vioiul PUR (actualul PC).

Ciudatenia apare atunci cand comparam rezultatele alegerilor l