"Romania in oglinzi paralele"

(Text semnat de ADRIANA ALEXANDRU, F. AS nr. 817)

"Exista si "emigranti" fericiti"

Desi sunt de acord cu ideea de fond a articolului, nu cred in afirmatia initiala, nu cred ca toti cei plecati in strainatate isi doresc cu ardoare sa se intoarca in tara, dupa ce au castigat suficienti bani. Depinde foarte mult din ce cauza au plecat si in ce mediu se afla. Daca argumentul plecarii a fost exclusiv de natura financiara, mi se pare evident ca le va fi greu sa conceapa ideea unei integrari, si oricine va alege mult mai bucuros sa se intoarca acasa cu niste bani, decat sa ramana (pentru o perioada mai lunga) intr-un loc cu care nu are nici un soi de punte de legatura, in afara de cea pecuniara. Pe de alta parte, sunt cei care au plecat din ratiuni academice, de cercetare, sau din dorinta de a afla mai multe despre alte tari si culturi. Sunt oameni care ajung sa lucreze in universitati, sa se integreze foarte bine in comunitatile in care traiesc si sa fie fericiti ca pot experimenta cat mai multe, chiar daca asta inseamna a fi departe de locul in care s-au nascut. Nu spun ca toti cei plecati ar trebui sa uite de unde au venit si sa pretinda ca dorul de casa nu exista, dar in acelasi timp, poate ar trebui ca toata povestea "emigrarii", fie ea si temporara, sa fie privita cumva pozitiv. Nu e intotdeauna vorba de o "rupere", de un "exil", ci uneori este o alegere constienta, a unor oameni care vor sa vada lumea, sa cunoasca, sa calatoreasca si sa inteleaga cat mai mult din ce ii inconjoara. Nu mai e cazul unei alegeri radicale si ireversibile, cum se punea problema acum 15-20 de ani, ci pur si simplu unei alte optiuni de a-ti trai viata. Nu inteleg de ce ratiunea suprema a oricarei plecari trebuie sa fie strict financiara si emigrarea in sine vazuta ca un lung drum al plangerii. E adevarat ca marea majoritate a ro