Intr-un Bucuresti supraaglomerat, sufocant, in care oamenii vin tinta pe fondul mirajului prosperitatatii, locuinta este o problema tot mai des auzita. Tinerii, care termina o facultate si hotarasc la un moment dat sa intemeieze o familie, si nu in orasele lor natale, ci in "marele" Bucuresti, dau aproape jumatate din salariu pe chirie.
In conditiile in care o gasoniera, utilata doar cu strcitul necesar, a ajuns sa coste 300-400 de euro pe luna chirie, la care se mai adauga intretinerea, ce-i mai ramane bietului tanar sa faca? Sa munceasca de dimineata pana seara, sa-si faca un credit la banca si sa-si cumpere o locuinta si o viata intreaga sa plateasca rata acestuia?
Totul pare inuman deja. Si cu toate acestea, multe dintre tinerele familii par sa se se incapataneze si sa nu se lase infrante de jungla de asfalt care a devenit Capitala.
La nivelul intregii Capitale, peste 300.000 de cereri se afla pe mesele primariilor, cereri care nu au fost rezolvate nici pana in prezent.
Apartamentele vechi detin inca o cota majoritara de piata, ceea ce antreneaza inca, in mod firesc, cresteri ale preturilor.
Cei care ar vrea sa devina locuitorii unui apartament "pentru tineri" trebuie sa dea dovada de nervi de otel si multa rabdare, desi finalitatea este aceeasi, respectiv raspunsul "mai asteptati".
Lider local la numarul de dosare care trebuie solutionate este Sectorul 1, cu aproape 2.000 de cereri, conform datelor centralizate de MDLPL.
In sectorul 2 sunt aproximativ 8.000 de cereri pentru locuinte, care includ atat locuintele sociale, pentru cei evacuati din casele nationalizate, cat si cele pentru tineri destinate inchirierii, construite prin ANL.
In cursul acestui an, in sectorul 2 se vor da in folosinta 332 de apartamente pe strada Maior Bacila pentru tinerii pana in 35 de ani. @
