La 40 de ani de la prima lopată de pietriş pusă pe autostrada ce leagă Bucureştiul de Piteşti, lucrările continuă. Sursa: Răzvan VălcăneanţuSursa: Andreea Tănase

1 /.

Pe 30 mai 1968, „Scânteia“, ziarul Partidului Comunist Român, anunţa că autostrada Bucureşti-Piteşti se află în lucru, până la sfârşitul anului urmând să fie terminaţi primii 36 de kilometri, pe tronsonul Bucureşti-Ciorogârla- Petreşti. Şi astăzi se mai lucrează la ceea ce urma să fie prima autostradă din România. Chiar dacă există carosabilul, nimic altceva nu face din drumul spre Piteşti o autostradă în sensul propriu al termenului.

Proiectată în aceeaşi perioadă cu prima autostradă a cehoslovacilor, care trebuia să facă legătura şi cu litoralul românesc, cea mai faimoasă arteră rutieră a României - A1 - a intrat în funcţiune pe toată lungimea în 1973. Cehoslovacii aveau deja, în 1980, 300 de kilometri de autostradă.

În fostele ţări comuniste, construirea de autostrăzi a început relativ târziu. Polonezii au inaugurat primii 17 kilometri în 1989, în timp ce ungurii au început programul de dezvoltare a infrastructurii cu drumuri rapide abia după 1990, ajungând astăzi la 646 de kilometri de autostradă.

Aici sunt banii dumneavoastră

Anul acesta, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) are în plan lucrări de reparaţie la gropi şi fisuri pe circa 4.000 de metri pătraţi, montarea de 60 de noi indicatoare, precum şi execuţia de noi marcaje rutiere. A1 nu a beneficiat, până la începutul acestui an, de pază şi protecţie sau de salubrizare şi întreţinere pe timpul iernii.

Valoarea contractelor încheiate pentru aceste lucrări ajunge acum la circa 3,6 milioane de euro. Aproximativ o treime din aceşti bani merg către Romprest Service, firmă care a câştigat anul trecut, în asociere cu Pa&Co International, un contract d