Un program intensiv de atenuare a efectelor deşertificării va fi promovat, în această lună, în comunele din sudul judeţului Mehedinţi, imediat după constituirea consiliilor locale. Multe dintre pădurile de fag şi de stejar din Mehedinţi dispar din cauza tăierilor masive de lemn. Inconştienţa oamenilor care taie copacii duce la producerea alunecărilor de teren şi la dispariţia speciilor de arbori. Potrivit prefectului judeţului Mehedinţi, Sevastian Bâzoi, din cauza distrugerii perdelelor forestiere de protecţie ecologică care stopau înaintarea nisipurilor şi degradarea sistemelor de irigaţii, peste 1.800 de hectare de terenuri au devenite acum aride, eroziunea accentuată a solului făcând imposibilă creşterea culturilor pe aceste suprafeţe. „Vom lua măsuri corespunzătoare de urgenţă. În zonele de câmpie existau peste 10.000 de metri pătraţi de amenajări silvice ameliorative. Au fost defrişate ilegal, odată cu retrocedarea drepturilor de proprietate pentru perimetrele în care au fost amplasate. În toamnă vom începe acţiunea de împădurire a vechilor amplasamente, chiar dacă statutul acestora s-a schimbat“, a spus prefectul Bâzoi. În ceea ce priveşte reintroducerea în circuitul agricol a celor două sisteme de irigaţii din judeţul Mehedinţi, Crivina-Vânju Mare şi Izvoare-Cujmir, prefectul Sevastian Bâzoi a fost de părere că, fără intervenţia guvernului, care ar trebui să aloce subvenţii pentru redresarea lor, nu se poate face nimic. „Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare ar trebui să primească fonduri de la buget pentru reconstrucţia canalelor de irigaţii şi dotarea cu echipamente a celor 20 de staţii de pompare care, nejustificat, după 1999, au fost distruse de administratorii celor 16 asociaţii ale udătorilor de apă. Este necesar să se înfiinţeze o entitate economică ale cărei obiective să fie gestionarea patrimoniului sistemelor respective şi distribuţia apei