Cresterile consecutive si abrupte ale dobinzii de politica monetara, criza financiara internationala si controlul strict al lichiditatilor practicat de BNR au determinat orientarea bancilor catre incurajarea economisirii, dupa o perioada indelungata de timp in care principala si aproape exclusiva tinta a activitatii a fost creditarea. Schimbarea de optica a facut ca bancile sa adopte anul acesta majorari succesive ale dobinzilor platite pentru depozite, care au urmarit foarte aproape majorarile de dobinda ale BNR. Mai mult, miscarile dobinzii "cheie" au fost urmate aproape imediat de cresteri ale dobinzilor la depozite, in timp ce efectele s-au transmis mai lent asupra pretului creditelor. Dobinzile pentru depozite la termen au urcat astfel pina la 11% si sint in numeroase cazuri real pozitive, in conditiile unei rate a inflatiei care ajunsese, in martie, la 8,63%.
Randamente echivalente cu cele ale depozitelor la termen
Desi aceste dobinzi formate din doua cifre fac din depozitele la termen niste variante foarte atragatoare de economisire - mai ales daca ne gindim ca aceleasi dobinzi se "zbateau" undeva pe la 7% in urma cu mai putin un an - adevaratele vedete ale pietei sint conturile de economii. Acestea nu au scadenta, permit retrageri si depuneri in cont oricind, fara a fi afectata dobinda si, cel mai important, nu sint impozitate, precum depozitele la termen.
Astfel ca randamentele celor mai bune oferte de pe acest segment aproape echivaleaza randamentele asigurate de depozitele la termen cu cele mai mari dobinzi din piata. Este vorba aici despre produsele oferite de BCR si Bancpost, care platesc o dobinda de 9% pentru banii depusi in conturile de economii, dobinda ce echivaleaza cu una de 10,7% pentru un depozit la termen, nivel foarte apropiat de pragul de 11% atins doar de citeva banci. In cazul Bancpos
