Inginerii romani lucreaza in vanzari, juristii ajung copywriteri, iar cei care au absolvit fizica sau matematica fac head-hunting. Cum se explica lipsa de continuitate intre sistemul de invatamant romanesc si piata fortei de munca?
In tari ca Franta, este extrem de probabil ca un absolvent de studii economice sa lucreze pentru o banca, in timp ce un tanar care a terminat limbi straine va ajunge profesor, traducator sau interpret. In Romania, facultatea absolvita are doar accidental legatura cu jobul.
Irina are 28 de ani, a absolvit Jurnalismul si Dreptul si ocupa in prezent pozitia de copywriter in cadrul uneia dintre cele mai mari agentii de publicitate de pe piata. De altfel, de la terminarea celor doua facultati a lucrat doar in advertising. "Am luat in considerare, la inceputul carierei mele, varianta angajarii ca avocat sau ca notar, insa m-a descurajat sistemul bazat pe nepotisme si faptul ca se vehiculau sume foarte mari pentru a intra intr-un cabinet de avocatura si a face stagiatura", isi motiveaza ea decizia de a se orienta spre o profesie fara legatura cu studiile absolvite.
Acesta este doar un exemplu, insa situatia exista in toate industriile si domeniile de activitate.
"Studentii sunt suficienti din punct de vedere numeric, insa problema principala este lipsa de corelatie dintre nevoile pietei muncii si sistemul educativ. De multe ori se intampla ca finantistii sa fi terminat facultatea de politehnica sau absolventii de filologie sa lucreze in domeniul informatic", spune Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata, care adauga ca in ultimul an a crescut numarul de studenti la media de locuitori, cu toate ca suntem insa sub media europeana.
Se intampla in banci...
Boom-ul expansionist din sistemul bancar i-a pus pe principalii jucatori in fata unei realitati nu foarte prietenoase: li
