Ca urmare a creşterii numărului de restanţieri şi a fraudelor cu adeverinţe de venit false, băncile au devenit mai atente cui dau banii de la puşculiţă. Astfel, după epoca creditului doar cu buletinul, acum împrumuturile se acordă pe baza analizei serioase a veniturilor, iar uneori se solicită şi contractele aferente creditelor de la alte bănci.

Având în vedere că cei mai mulţi solicitanţi de credite obţin venituri din salarii, am încercat să împărţim băncile în diferite categorii de flexibilitate în funcţie de documentele solicitate pentru un credit de nevoi personale fără garanţii.

Cele mai flexibile bănci sunt cele care nu solicită cartea de muncă, contractul individual de muncă sau fluturaşul de salariu, ci numai o adeverinţă de venit semnată şi ştampilată de reprezentanţii companiei angajatoare.

La polul opus se află instituţiile care solicită, pe lângă adeverinţă, cartea sau contractul individual de muncă, o factură de utilităţi, de preferinţa de la anumiţi furnizori, şi în unele cazuri chiar şi contractele şi scadenţarele împrumuturilor în derulare.Credit pe propria răspundereLuând în considerare că majoritatea firmelor din România sunt IMM-uri, este des întâlnită practica prin care angajatorul poate trece o sumă mai mare pe adeverinţa de venit în încercarea de a-şi ajuta angajatul să obţină un credit mai mare.

La Banca Românească, Volksbank şi Cetelem se pot obţine credite doar pe bază de act de identitate şi adeverinţă de venit, în timp ce Millenium Bank şi Raiffeisen Bank solicită în plus şi o factură de utilităţi, emisă pe adresa de domiciliu a solicitantului.

Toate băncile se bazează pe declaraţiile date de solicitant referitoare la alte datorii şi, în plus, fac verificări în baza de date a Biroului de Credit şi în Centrala Riscurilor Bancare. Iar Piraeus Bank şi Volksbank solicită clientului, pe lângă documentaţia necesară stabil